Schimbarile climatice seaca marile rauri

Raurile din unele regiuni populate au inceput sa piarda din cantitatea de apa din cauza schimbarilor climatice. Cele mai afectate rauri sunt Raul Galben din nordul Chinei, Gange din India, Nigerul din vestul Africii si Colorado din sud-vestul Americii.

In momentul in care se adauga si efectele irigatiilor, a barajelor si a altor activitati ce duc la consumarea apei, aceste schimbari pot ameninta pe viitor depozitele de apa si mancare, dupa cum se arata intr-un raport publicat in American Meteorological Society’s Journal of Climate, citat de Reuters.

“Scaderea debitului apelor creste presiunea exercitata asupra resurselor de apa proaspata din intreaga lume, mai ales cu atat mai mult cu cat cererea de apa este mai mare deoarece numarul populatiei creste”, a declarat Aiguo Dai, de la Centrul National de Cercetarea Atmosferei din Colorado.

Cercetatorii condusi de Dai au analizat informatiile debitelor a 925 de rauri, informatii adunate in perioada 1948-2004, si au descoperit numeroase schimbari in ceea ce priveste cantitatea de apa la aproape o treime din cele mai mari rauri din lume.

De exemplu, cantitatea anuala de apa proaspata ce se varsa in Oceanul Pacific a scazut cu aproximativ 6 procente, adica 526 kilometri cubi sau echivalentul volumului de apa ce se varsa din raul Mississippi in fiecare an. Deversarile anuale in Oceanul Indian au scazut si ele cu 3 procente in ultimii 56 de ani, adica echivalentul a 140 kilometri cubi.

In perioada 1948-2004, debitul raului Columbia a scazut cu 14% din cauza ploilor putine si a consumului mare de apa. Insa, raul Mississippi are un debit cu 22% mai mare datorita cresterii frecventei precipitatiilor.

Topirea anuala a ghetariilor a determinat o cresterea a nivelului apelor din Oceanul Arctic cu 10%, adica 460 kilometri cubi.

“De asemenea, exista dovezi ca, incepand din 1970, incalzirea globala a cauzat aparitia timpurie a primaverii, ceea ce face ca zapezile sa se topeasca inainte de vreme si sa provoace inundatii”, au mai scris oamenii de stiinta in studiul publicat.

Deoarece schimbarile climatice nu se vor opri in urmatorii zeci de ani exista posibilitatea sa ne confruntam cu o problema a apei potabile de care societatea are nevoie.

Sursa: Intact News

Miniştrii mediului din G8 încearcă să găsească un compromis între criza economică şi cea climatică

Miniştrii mediului din G8 şi din ţările emergente, reuniţi la Siracusa, în Sicilia, au încercat joi să găsească o soluţie de compromis între criza economică mondială, pe de o parte, şi lupta împotriva încălzirii climatice şi păstrarea biodiversităţii, de cealaltă, relatează AFP.

Reuniunea vizează adoptarea, vineri, a unei “Carte de la Siracusa” pentru a identifica mijloacele şi sursele de finanţare care pot păstra biodiversitatea animală şi vegetală pe toată suprafaţa Pământului, au afirmat surse apropiate dosarului.

Biodiversitatea este recunoscută în prezent de toate ţările drept un atu economic indispensabil şi de neocolit atât pentru dezvoltarea ţărilor bogate, cât şi pentru cele sărace, potrivit aceleiaşi surse.

“Criza financiară este o oportunitate pentru a rezova în acelaşi timp criza economică şi a cea a încălzirii Pământului”, a declarat ministrul ceh al mediului Martin Bursik, în cursul unei conferinţe de presă. “Piaţa trebuie să ne dea mijloacele de a lucra în favoarea mediului”, a adăugat el, fără a preciza, însă, ce sume sunt necesare.

Schimbarea radicală a abordării problemei încălzirii climatice de către noua administraţie americană a inspirat optimism la conferinţă. “G8 este un forum excelent pentru a transmite mesajul că biodiversitatea rămâne o prioritate pentru programul mondial al mediului (…) şi există o înţelegere comună a amplorii problemei”, a afirmat Bursik, a cărui ţară asigură preşedinţia UE.

Apărarea biodiversităţii este recunoscută drept un aspect “imperativ atât din punct de vedere moral, cât şi ecologic”, a spus el, încheind: “Ne îndreptăm către Copenhaga”.

În decembrie 2009, la Copenhaga, va avea loc un summit, în urma căruia ONU speră ca ţările participante să ajungă la un acord cu caracter obligatoriu privind limitarea emisiilor de dioxid de carbon, care să urmeze din 2010 Protocolului de la Kyoto.

Pe lângă noua atitudine americană, noutatea reuniunii de la Siracusa a fost şi intenţia de a implica şi Africa în efort, pentru o dezvoltare durabilă. Africa de Sud şi Egiptul au fost invitate la reuniune.

G8 (Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Italia, Canada, Rusia, Germania şi Japonia) a invitat la aceste discuţii Brazilia, China, India, Mexic, Africa de Sud, Australia, Coreea de Sud, Egipt şi Indonezia. La reuniune mai sunt prezente Comisia Europeană, Cehia - ţară care asigură preşedinţia UE - şi Danemarca - ţară care va găzdui summitul de la Copenhaga din decembrie 2009.

Sursa: NewsIn

Reducerea cu 70% a emisiilor de CO2 în secolul al XXI-lea ar salva gheţarii din Oceanul Arctic

Reducerea cu 70% a emisiilor de gaze cu efect de seră, în special a dioxidului de carbon, în secolul al XXI-lea ar salva gheţarii din Oceanul Arctic şi ar evita consecinţele dezastruoase provocate de încălzirea climatică, potrivit unui studiu dat publicităţii marţi şi citat de AFP.

Încălzirea climatică din zona arcitcă ar fi redusă astfel aproximativ la jumătate, ceea ce ar ajuta la salvarea peştilor, a păsărilor marine şi a animalelor polare, precum urşii albi, în special în nordul Mării Bering, sunt de părere cercetorii.

Deşi temperaturile ar continua să crească, aspectele cele mai periculoase ale încălzirii climatice (topirea calotei glaciare, reducerea permafrostului, creşterea nivelului oceanelor) ar putea fi parţial evitate, explică Warren Washington, cercetător la NCAR (National Center for Atmospheric Research), principalul autor al studiului.

Acest proiect finanţat de Departamentul american al Energiei va fi publicat săptămâna viitoare în Scrisorile privind cercetarea geofizică (Geophysical research Letters).

“Studiile arată că nu putem evita încălzirea climatică a planetei în secolul al XXI-lea”, precizează Washington, care s-a bazat pe mai multe simulări informatice. “Dar dacă oamenii ar reuşi să reducă emisiile de gaze cu efect de seră în această proporţie (70% - n.red.), am putea stabiliza ameninţarea reprezentată de încălzirea climatică şi evita o catastrofă”, a adăugat cercetătorul.

Temperatura medie de pe glob a crescut cu aproape un grad de la jumătatea secolului al XIX-lea şi până în prezent. Procesul de încălzire se datorează în primul rând emisiilor de gaze cu efect de seră şi mai ales dioxidului de carbon (CO2), aminteşte studiul.

Gazele cu efect de seră din atmosferă au depăşit cantitatea din secolul al XIX-lea de 284 de părţi la un milion (ppm), ajungând în prezent la 380 de ppm. Cele mai recente cercetări arată că o creştere cu încă un grad Celsius a temperaturii ar putea declanşa schimbări climatice periculoase.

Pentru studiul lor, climatologii au luat în calcul ipoteza că nivelul de CO2 din atmosferă ar putea fi plafonat la 450 ppm la sfârşitul acestui secol, un nivel realizabil dacă măsurile de economisire a energiei şi dezvoltarea tehnologiilor pentru energii regenerabile sunt implementate În schimb, dacă nu vor fi luate măsuri, nivelul de dioxid de carbon va atinge 750 de ppm până în anul 2100.

Rezultatele cercetărilor arată că având un nivel de CO2 limitat la 450 de ppm, temperaturile ar creşte în medie cu 0,6 grade Celsius faţă de nivelul actual până la sfârşitul secolului. Însă dacă nu se va face nimic, creşterea temperaturilor va fi aproape de patru ori mai mare.

Creşterea nivelului oceanelor ar fi, în primul caz, de 14 centimetri, şi în al doilea de 22 de centimetri. De asemenea, în prima situaţie, volumul gheţarilor ar scădea cu 25% pe timpul verii şi se va stabiliza până în 2100, însă dacă nu vor fi luate măsuri, volumul ar fi redus cu cel puţin 75%.

Confruntată cu un scenariu dezastruos, Uniunea Europeană a hotărât să reducă drastic emisiile de dioxid de carbon. La rândul său, preşedintele american Barak Obama a propus reducerea până în 2020 a emisiilor de CO2 cu 14% faţă de nivelul lor din 2005, şi cu 83% până în 2050, adoptând în acelaşi timp mai multe reguli privind dreptul de poluare.

Sursa: NewsIn