Certificat de Garantie

Felicitari Mie

Incearca si tu

8 martie, ziua în care FBI va opri internetul

Sute de milioane de utilizatori din toată lumea ar putea rămâne fără internet începând cu 8 martie, din cauza unui virus care a infectat calculatoare din peste 100 de ţări.

În 2011, autorităţile din Estonia au reţinut şase bărbaţi suspectaţi că ar fi creat un virus de tip troian numit DNSChanger. După ce a fost lansat pe internet, virusul a infectat calculatoare în peste 100 de ţări, dintre care peste 500.000 numai în Statele Unite.

Troianul DNSChanger îi face pe utilizatori să navigheze pe diferite website-uri false, create în scopul unor escrocherii, prin modificarea setărilor DNS ale calculatoarelor pe care le folosesc.

Calculatoarele care alcătuiesc Internetul se găsesc unul pe altul prin intermediul unor numere, fiecare număr (numit adresă IP sau adresă Internet Protocol) aparținând unui anumit dispozitiv aflat în rețea. Întrucât pentru oameni este dificil să rețină liste lungi de numere, sistemul de nume de domenii (DNS) folosește litere în locul numerelor, creând o legătură între o anumită serie de litere și o anumită serie de numere. Spre exemplu, siteul Facebook este identificat de către rețeaua virtuală ca având adresa 69.171.242.12. Puteţi accesa populara reţea de socializare tastând în browser această combinaţie de cifre.

Virusul a făcut calculatoarele utilizatorilor să acceseze alte servere DNS decât cele agreate de providerii de internet. Aceste servere DNS create de hackeri îi direcţionau pe utilizatori spre site-uri clonă, create pentru realizarea unor escrocherii. Utilizatorii obişnuiţi nu remarcă nimic, pentru că în bara browserului apare o adresă web perfect de încredere.

După ce au descoperit escrocheria, FBI a înlocuit serverele rău-intenţionate cu unele surogat, însă soluţia a fost temporară de la bun început. Data limită până la care FBI poate ţine aceste servere-surogat în funcţiune este 8 martie. Când le vor închide, milioane de oameni din toată lumea vor rămâne fără internet.

Pentru a evita acest scenariu, utilizatorii de internet trebuie să verifice întâi de toate dacă computerele lor au fost infectate. Este vorba atât de PC-uri, cât şi de Mac-uri. Pentru a face asta, trebuie să verificaţi setările de DNS ale calculatoarelor dumneavoastră.

CUM VĂ PUTEŢI VERIFICA SETĂRILE DNS

Iată cum puteţi să vedeţi dacă computerul dumneavoastră a fost infectat, potrivit unui raport tehnic al Agenţiei de Administrare a Reţelei Naţionale de Informatică pentru Educaţie şi Cercetare, publicat pe 14 noiembrie 2011.

a. Windows

i. Deschideți meniul de start

ii. Selectați Run

iii. Tipăriți: cmd.exe [si apasati ENTER]

iv. În fereastra nou deschisă scrieți urmatoarea comandă: ipconfig /all [și apăsați ENTER]

v. Cautați în informațiile furnizate liniile ce conțin “DNS Servers”. De obicei acestea sunt 2 sau 3 adrese IP. Notați aceste adrese IP.

b. Apple

i. Mergeți în System Preferences

ii. Selectați Network

iii. Selectați conexiunea folosită pentru acces la Internet (uzual AirPort sau Ethernet)

iv. Selectați Advanced

v. Selectați tab-ul DNS

vi. Notati adresele IP.

c. Router propriu

Malware-ul DNSChanger este de asemenea capabil să schimbe setările DNS a anumitor routere de tip SOHO (Small Office Home Office) cum ar fi: Linksys, D-Link, Netgear și Cisco, dacă numele de utilizator și parola sunt cele implicite. Pentru a depista dacă setările DNS ale routerului dvs au fost schimbate consultați manualul routerului, secțiunea “Servere DNS”. În cazul în care serverele DNS utilizate sunt în intervalul de adrese IP de mai jos, unul din calculatoarele conectate la routerul dvs este infectat cu DNSChanger.

Oricare dintre adresele de IP de mai jos reprezintă servere cu intenţii rele:

de la 85.255.112.0 la 85.255.127.255

de la 67.210.0.0 la 67.210.15.255

de la 93.188.160.0 la 93.188.167.255

de la 77.67.83.0 la 77.67.83.255

de la 213.109.64.0 la 213.109.79.255

de la 64.28.176.0 la 64.28.191.25

ACTA pierde teren

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene: Administratorul de reţea nu poate fi constrâns să instituie un sistem de filtrare general

Administratorul unei reţele sociale online nu poate fi constrâns să instituie un sistem de filtrare general, care să-i vizeze pe toţi utilizatorii săi, pentru a preveni utilizarea ilicită a operelor muzicale şi audiovizuale, a decis, joi, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) de la Luxemburg.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene: Administratorul de reţea nu poate fi constrâns să instituie un sistem de filtrare general (Imagine: Shutterstock)

În opinia CJUE, o asemenea obligaţie nu ar respecta interdicţia de a impune unui asemenea furnizor o obligaţie generală de supraveghere nici cerinţa de a asigura un just echilibru între, pe de o parte, protecţia dreptului de autor şi, pe de altă parte, libertatea de a desfăşura o activitate comercială, dreptul la protecţia datelor cu caracter personal şi libertatea de a primi şi de a transmite informaţii.

Decizia s-a dat în cazul SABAM, care este o societate belgiană de gestiune care reprezintă autorii, compozitorii şi editorii de opere muzicale. În această calitate, ea este însărcinată, printre altele, să autorizeze utilizarea operelor lor protejate de către terţi. Cealaltă parte în litigiu este Netlog NV, care exploatează o platformă de reţea socială online, pe care fiecare persoană care se înscrie primeşte un spaţiu personal denumit "profil", care îi este accesibil de oriunde din lume. Această platformă, utilizată zilnic de zeci de milioane de persoane, are ca funcţie principală crearea de comunităţi virtuale în cadrul cărora aceste persoane pot comunica între ele şi îşi pot face prieteni. În cadrul profilului lor, utilizatorii pot printre altele să ţină un jurnal, să indice hobby-urile şi preferinţele lor, să îşi arate prietenii, să afişeze fotografii personale sau să publice videoclipuri.Potrivit SABAM, reţeaua socială a Netlog oferă de asemenea utilizatorilor posibilitatea de a se folosi, prin intermediul profilului lor, de opere muzicale şi audiovizuale din repertoriul SABAM punând aceste opere la dispoziţia publicului într-o asemenea manieră încât alţi utilizatori ai reţelei să poată avea acces şi aceasta fără autorizarea SABAM şi fără ca Netlog să plătească o indemnizaţie corespunzătoare.

În 23 iunie 2009, SABAM a chemat în judecată Netlog în faţa preşedintelui Tribunalului de Primă Instanţă din Bruxelles (Belgia), solicitând printre altele obligarea Netlog să înceteze imediat orice punere la dispoziţie ilicită a operelor muzicale sau audiovizuale din repertoriul SABAM, sub sancţiunea unei penalităţi de o mie de euro pe zi de întârziere. În această privinţă, Netlog a susţinut că admiterea acţiunii SABAM ar echivala cu impunerea unei obligaţii generale de supraveghere, ceea ce este interzis prin Directiva privind comerţul electronic.

În acest context, instanţa belgiană a sesizat Curtea de Justiţie. Aceasta solicită, în esenţă, să se stabilească dacă dreptul Uniunii se opune unei somaţii emise de o instanţă naţională şi adresate unui furnizor de servicii de stocare, precum un administrator al unei reţele sociale online, de a institui un sistem de filtrare a informaţiilor stocate pe serverele sale de către utilizatorii serviciilor sale, care se aplică, fără deosebire, ansamblului utilizatorilor, cu titlu preventiv, pe cheltuiala sa exclusivă, şi pentru o perioadă nelimitată.

În opinia Curţii UE, este cert că Netlog stochează pe serverele sale informaţii furnizate de utilizatorii acestei platforme, referitoare la profilul lor, şi că astfel el este un furnizor de servicii de stocare în sensul dreptului Uniunii.

Este de asemenea cert că instituirea acestui sistem de filtrare ar presupune ca furnizorul de servicii de stocare să identifice, pe de o parte, în cadrul ansamblului fişierelor stocate pe serverele sale de toţi utilizatorii serviciilor sale, fişierele care sunt susceptibile să conţină opere cu privire la care titularii unor drepturi de proprietate intelectuală pretind că deţin drepturi. Pe de altă parte, furnizorul de servicii de stocare ar trebui să determine, apoi, care dintre aceste fişiere au fost stocate şi puse la dispoziţia publicului în mod ilicit şi să blocheze, în sfârşit, punerea la dispoziţie a fişierelor pe care le-a considerat ca fiind ilicite.

O asemenea supraveghere preventivă ar impune astfel o observare activă a fişierelor stocate de utilizatori la administratorul reţelei sociale. În consecinţă, sistemul de filtrare ar impune acestuia din urmă o supraveghere generală a informaţiilor stocate, ceea ce este interzis prin Directiva privind comerţul electronic.

Curtea aminteşte apoi că incumbă autorităţilor şi instanţelor naţionale, în cadrul măsurilor adoptate pentru protejarea titularilor drepturilor de autor, să asigure un just echilibru între protecţia dreptului de autor al titularilor şi protecţia drepturilor fundamentale ale persoanelor care sunt afectate prin astfel de măsuri.

"Or, în speţă, somaţia de a institui sistemul de filtrare ar implica supravegherea, în interesul titularilor de drepturi de autor, a integralităţii sau a celei mai mari părţi a informaţiilor stocate la respectivul furnizor de servicii de stocare. Această supraveghere ar trebui, în plus, să fie nelimitată în timp, să vizeze orice atingere viitoare şi ar presupune obligaţia de a proteja nu numai operele existente, ci şi pe cele care încă nu au fost create la momentul instituirii sistemului menţionat", explică CJUE.

Astfel, o asemenea somaţie ar determina o atingere gravă a libertăţii de a desfăşura o activitate comercială a Netlog deoarece l-ar obliga să instituie un sistem informatic complex, costisitor, permanent şi pe cheltuiala sa exclusivă.

În plus, efectele somaţiei nu s-ar limita la Netlog, sistemul de filtrare în litigiu fiind susceptibil în egală măsură să aducă atingere drepturilor fundamentale ale utilizatorilor serviciilor sale-mai precis dreptului lor la protecţia datelor cu caracter personal, precum şi libertăţii lor de a primi şi de a transmite informaţii, aceste drepturi fiind protejate prin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Astfel, somaţia ar implica, pe de o parte, identificarea, analiza sistematică şi prelucrarea informaţiilor referitoare la profilurile create în cadrul reşelei sociale, aceste informaţii reprezentând date protejate cu caracter personal, deoarece permit, în principiu, identificarea utilizatorilor. Pe de altă parte, somaţia ar risca să aducă atingere libertăţii de informare, din moment ce ar fi posibil ca acest sistem să nu facă în mod suficient distincţia între un conţinut ilicit şi un conţinut licit, astfel că utilizarea lui ar putea avea drept consecinţă blocarea comunicaţiilor cu conţinut licit.

În consecinţă, Curtea UE răspunde că prin adoptarea unei somaţii de obligare a furnizorului de servicii de stocare să instituie un asemenea sistem de filtrare, instanţa naţională nu ar respecta cerinţa de a asigura un just echilibru între dreptul de proprietate intelectuală, pe de o parte, şi libertatea de a desfăşura o activitate comercială, dreptul la protecţia datelor cu caracter personal şi libertatea de a primi şi de a transmite informaţii, pe de altă parte.

Sursa: mediafax.ro

Bitdefender avertizeaza asupra unei inselatorii pe Facebook

Peste 12.000 utilizatori de Facebook sunt victimele unei escrocherii ce foloseste drept momeala un asa-zis concurs organizat de Orange Romania, avertizeaza expertii de la Bitdefender.

“Orange Romania iti da sansa sa castigi un Samsung Galaxy II, trebuie doar sa dai Like + Share. Succes!”. Acesta este mesajul cu care pagina de Facebook ”Concurs orange Romania” isi ademeneste victimele. Un mecanism banal, in care trebuie sa faci doar doua click-uri, propulsat de forta premiului – un smartphone de ultima generatie si o tableta.

Odata ce au dat Like, victimele s-au abonat, practic, la pagina respectiva, astfel incat vor primi in NewsFeed continutul postat pe aceasta, inclusiv link-uri periculoase. Pe de alta parte, cei care au dat Like pozei, ajuta indirect la popularizarea paginii escrocheriei. Actualmente sunt peste 12.000 de like-uri si tot atatea Share-uri pe o poza si 10.000 de like-uri si tot atatea Share-uri pe o alta imagine a premiului.

Și mai ingrijorator este faptul ca primul post pe pagina contine un link catre un torent, lucru care ridica foarte multe semne de intrebare. Deocamdata, linkul nu duce nicaieri, insa nu este exclus ca torentul sa constituie canal de raspandire al unei amenintari informatice mult mai periculoase, iar aceasta initiativa sa fie de fapt o actiune de colectare de date, adica de persoane care sa amplifice retransmiterea ulterioara.

Mecanismul de raspandire al acestei escrocherii este foarte eficient, fiind bazat pe diseminarea benevola a malware-ului. Exista doua cai prin care utilizatorii pot cadea in cursa: fie le apare pe Perete sau in Fluxul de Stiri un mesaj care promoveaza concursul, fie in Fluxul lor de stiri apare un mesaj postat de un prieten, insotit o poza a premiului si instructiunile de participare. Pentru a intra in concurs, e nevoie de un Like si de un Share.

In functie de calea prin care ajung sa „intre” in schema, utilizatorii sunt invitati sa intreprinda doua actiuni, al caror scop real este sa amplifice propagarea escrocheriei. Mai intai acceseaza pagina concursului, careia trebuie sa-i dea Like, dupa care trebuie sa intre in sectiunea Photos unde li se cere sa dea un nou Like si sa partajeze fotografia premiului.

Cel mai simplu mod prin care utilizatorii isi pot creste gradul de protectie in fata pericole informatice pe canalele de Social Media este sa foloseasca produsele Safego, oferite de Bitdefender. In momentul de fata producatorul roman de solutii antivirus ofera gratuit cea mai avansata solutie de protectie a identitatii pe Facebook si Twitter.

In plus, trebuie verificat site-ul oficial al firmei organizatoare si vazut daca este anuntat si acolo un astfel de concurs. Orange Romania a emis, deja un comunicat oficial prin care ii avertizeaza pe utilizatorii de Facebook de pericolul acestei amenintari.

Sursa: www.gadgetreport.ro

STOP ACTA

Sunt foarte impresionat de ceea ce se spune in acest clip. Vizionati-l si hai sa lupta impotriva ACTA

RObotziSpActa from CreativeMonkeyz on Vimeo.

Numaratoare inversa a inceput

Se pare ca (cel putin pentru mine) a inceput numaratoarea inversa pana la data de 15.02.2012. Oare ce este aceea data pentru mine? Nimic mai simplu decat trecerea la un alt nivel, o varsta noua.
Cat? Hmm....

21 de ani

Abea astept sa imi petrec ziua mea de nastere, cu petrecere mare, bautura, femei... Poate in mintea mea ca in perioada asta sa dai o petrecere in curte (ca orice om).... Nu prea merge.

Asa ca astept sa vina vara cea calda, pentru a PETRECE cu adevarat.